Daca e moca cu placere!

Am sfirsit bucata mea nocturna de duminica cu o discutie on-line, in care mi se explica in cea mai adinca forma a firescului, ca exista o societate in care trebuie sa dai cu subsemnatul pentru orice apel primit interurban sau international taxat, pentru orice mesaj sau apel longdistance .Ca daca nu esti fericitul posesor al unei cartele preplatite, comunicarea pe acest canal se transforma in dorinta aflata la mina sacului zilelor Providentei.NU se poate.
Intr-un salt si o analogie paguboasa, mintea mea se trezeste intr-un prezent care umbla la sipetul memoriei mele neselective.Si vizualizeaza descifrarea labartata ultimei facturi telefonice si a ultimului bon de benzina a telefonului si respectiv automobilului de care beneficiaza unii colegi "detinatori de facilitati".
Eu traiesc intr-o societate in care nici cel care plateste facturile si nici cel care uziteaza generos aceste "servicii de job"nu gasesc argumente viabile prin care sa priceapa de o parte si de alta ca generozitatea cu care face consumul acestor servicii este invers proportionala cu prosperitatea propriului buzunar.
Si inainte de a mai gasi vinovati, poate ca ar trebui sa incep cu mine, prin a sadi o constiinta noua si imaculata, in care sa desfiintez paiul din ochiul celuilalt, capra vecinului si pisica aruncata pe biroul colegului.
Ma aflu intre doua lumi. Una care ma revendica . Mi se tot spune ca in acea lume respectul de sine induce si atrage dupa el respectul exterior. Ca in lumea aia unde nu e usor , bunul simt si toate derivatele sale exclud intimplarea cu pricina mai sus amintita.
Si lumea din prezentul meu imediat. O lume in care sper si inca mai cred nostalgica. Mai cred intr-un viitor in care constiinta colectiva se va trezi si in care sintagma"eu nu vin acolo sa traiesc" va fi devenit o ingramadire de cuvinte fara sens.
Interlocutorul meu din miez de noapte , traieste , gindeste si viseaza romaneste. Insa de ceva timp si-a sadit radacinile si rostul intr-o societate sanatoasa in care omul , respectul si bunul simt nu sunt doar cuvinte scoase din sacul cu minciuni al campaniilor electorale.

LA TRANTA CU DESTINUL

Seara in care colindatorii ne aduc vestile bune.
Forfota mare prin bloc , prin viata , prin suflet.
Asteptari si un semn de curaj .
Undeva, in capul scarii, o fiinta asteapta. nici el nu stie ca in seara asta sfinta, viata sa si a noastra avea sa se intersecteze intr-un sort plin de noroc al destinului.
"De azi ma cheama Muky? Trei perechi de ochi, ma privesc rind pe rind ametindu ma , cu duiosie , si mila, cu uimire si dragoste.Toata lumea forfoteste in jurul meu. Aud un glas cristalin , care intreaba , abia soptit cu emotie: Si acum ce facem cu el? Il aruncam in cada...!"
De azi il cheama Muky. Nu stim inca daca alt un glas de copil striga in noapte, cautindu l cu infrigurare.Insa sintem sigure ca privirea lui blinda a scotocit in sufletele noastre un bilet cistigator. A descoperit aceea felie de suflet adormita, depre care nu am fi stiut vreodata ca o detinem.
Asteptam. Un miracol. Invaluit de cercuri si smocuri de asteptare , de curaj , de raspunsuri care intirziau sa apara. L-am gasit pe el in usa, consecvent si cu tupeu. A fost dragoste la prima vedere, si din prima secunda , a atins timid cu privirea arcusul cel mai sensibil din strafundul inimii.
Il cheama Muky . Si stiu ca de acum inainte Craciunul va aduce de fiecare data dira unui parfum de poveste . Fericita.

Leapsa literara

Da Lotusul , am preluat leapsa. Iti multumesc, precum ai zis si tu , "toate se leaga".
Inca nu stiu cui voi trimite leapsa, nu am mai scris de mult aici.
Dar nu am nici o indoiala, o voi face curind.

Dacă vi s-ar propune să vă scrieţi biografia, cărui scriitor i-aţi încredinţa sarcina aceasta?

Fara nici o indoialai(in cazul in care viata mea cu bune si rele ar face obiecul unei carti ma, intreb cine hotaraste asta), Celestinei, prietena mea de inima , si plina si albastra :)), depinde de starile mele pe care le suporta cu stoicism , ma intreb si eu de ce...
Si poate asa isi gaseste timp si curaj sa publice si celelate carti aflate in sertar...
Ar fi un prilej de regasire cu noi insine.

Care sunt motivele pentru care i-aţi încredinţa lui sarcina aceasta?

Ar fi cea mai in masura sa faca asta. Stie totul , am avut eu grija.

Este sfârşitul lumii. Ce carte aţi pune în capsula cosmică pentru a păstra o «urmă» a umanităţii?

Biblia, cartea de capatii. Umanitatea de dupa mine trebuie , sa Creada.

Cum arată pentru dvs. pauza ideală pentru a citi o carte?

Citesc noaptea. Daca ma captiveaza ,trec nepermis de mult de miezul noptii.

Dacă aţi avea puterea de a «şterge» un personaj de roman, care ar fi acesta?
In momentul asta, calatorul care l-a aruncat pe geam pe Bubico. Dar as desfiinta schita, si ar fi pacat.
Care sunt motivele pentru care aţi scoate acest personaj?

Pina mai ieri , treceam amuzata pe linga personaj. Azi motivele sunt subiective. L-as stringe de git. Dar din nou, as desfinnta frumisete de schita, care mi-a animat copilaria.

Câţi kilometri aţi merge pentru a găsi o carte?

Cit ar fi nevoie. Astazi nu e cazul. Le astept .

Dacă ar fi posibil să vă întoarceţi în trecut, ce scriitor aţi vrea să întâlniţi?

Cu evanghlistul Ioan .

Care ar fi primele cuvinte pe care i le-aţi adresa (în afară de «Bună ziua»)?

L-as asculta, si m-as tamadui cu vorbele lui.



Descrieţi biblioteca visurilor voastre.

Una in care sa cuprinda carti in care sa ma regasesc , sa ma inalt , sa pling, sa renasc. Si in care sa pot citi Biblia, Junalul fericirii. Fiul risipitor, Pinza de paianjen . Si pe aripile vintului.Si nu incele din urma , Cel mai iubit dintre paminteni. Si Puterea de a ierta.