luni, 31 ianuarie 2011

Daca e moca cu placere!

Am sfirsit bucata mea nocturna de duminica cu o discutie on-line, in care mi se explica in cea mai adinca forma a firescului, ca exista o societate in care trebuie sa dai cu subsemnatul pentru orice apel primit interurban sau international taxat, pentru orice mesaj sau apel longdistance .Ca daca nu esti fericitul posesor al unei cartele preplatite, comunicarea pe acest canal se transforma in dorinta aflata la mina sacului zilelor Providentei.NU se poate.
Intr-un salt si o analogie paguboasa, mintea mea se trezeste intr-un prezent care umbla la sipetul memoriei mele neselective.Si vizualizeaza descifrarea labartata ultimei facturi telefonice si a ultimului bon de benzina a telefonului si respectiv automobilului de care beneficiaza unii colegi "detinatori de facilitati".
Eu traiesc intr-o societate in care nici cel care plateste facturile si nici cel care uziteaza generos aceste "servicii de job"nu gasesc argumente viabile prin care sa priceapa de o parte si de alta ca generozitatea cu care face consumul acestor servicii este invers proportionala cu prosperitatea propriului buzunar.
Si inainte de a mai gasi vinovati, poate ca ar trebui sa incep cu mine, prin a sadi o constiinta noua si imaculata, in care sa desfiintez paiul din ochiul celuilalt, capra vecinului si pisica aruncata pe biroul colegului.
Ma aflu intre doua lumi. Una care ma revendica . Mi se tot spune ca in acea lume respectul de sine induce si atrage dupa el respectul exterior. Ca in lumea aia unde nu e usor , bunul simt si toate derivatele sale exclud intimplarea cu pricina mai sus amintita.
Si lumea din prezentul meu imediat. O lume in care sper si inca mai cred nostalgica. Mai cred intr-un viitor in care constiinta colectiva se va trezi si in care sintagma"eu nu vin acolo sa traiesc" va fi devenit o ingramadire de cuvinte fara sens.
Interlocutorul meu din miez de noapte , traieste , gindeste si viseaza romaneste. Insa de ceva timp si-a sadit radacinile si rostul intr-o societate sanatoasa in care omul , respectul si bunul simt nu sunt doar cuvinte scoase din sacul cu minciuni al campaniilor electorale.

4 comentarii:

  1. Am citit cu placere. Voi mai citi!
    Felicitari pentru blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Spun si eu ca tine : ma aflu intre doua lumi. Una reala dar aspra, cruda, cu intamplari murdare, cu crize financiare, cu orizontalitati in loc de verticalitati, cu ipocrizie si nepasare. Si alta, la fel de reala dar buna, curata, posibila, blanda, senina, plina de emotii rotunde, colorata.
    Si eu incercand sa impletesc cele doua lumi intr-o tesatura cu ochiuri cat de cat egale :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Lumea reala cea buna si colorata te face sa simti , sa o intelegi , si sa o ierti pe lumea ce rea si cruda.
    Oare nu suntem norocosi ca putem ierta, accepta, si intelelege ?
    Traim intr-o lume care frizeaza absurdul la tot pasul , si stiu ca si eu si tu , si oamenii care sint ca noi , vom gasi resursele interioare care sa ne ajute sa nu ne abatem de la drunul nostru.
    Sunt incercari grele ,mai ales de slabire a credintei peste care trecem , dar parca cu fiecare data suntem mai putenici , mai motivati.

    RăspundețiȘtergere