Astazi in ajunul Craciunului , Sarbatoarea iubirii, in inima mea rasuna acordurile unui cintec inceput acum citeva luni .
Va doresc ca lumina si iubirea sa va acopere , sa va inconjoare si sa va clauzeasca pe voi si pe oamenii dragi voua.
Sarbatori cu lumina sa aveti!
sâmbătă, 24 decembrie 2011
joi, 29 septembrie 2011
vineri, 27 mai 2011
Sunt pe aici...
">Imi doresc sa impartasesc cu voi , prieteneii mei , toata bucuria pe care o traiesc de putin timp. Insa jobul pe care -l am acum ma tine cam departe de calculator. Din pacate . Incerc cit pot sa pacalesc distantele, asteptind cu emotie fiecare simbata .
Nu prea am cuvintele la mine in noaptea asta , am avut niste zile lungi si grele , fac cu totul altceva decit am facut inainte si parca toate premierele s-au inghesuit in bucata asta de timp. Ceea ce nu e rau . Trebuie doar sa le iau ca atare si sa ma bucur de ceea ce traiesc.
As vrea sa stiu ca sunteti bine , astept un semn de la voi , si va multumesc. Pentru fiecare cuvint, pentru fiecare semn de incurajare cu care m-ati imbratisat .
Va iubesc .
Nu prea am cuvintele la mine in noaptea asta , am avut niste zile lungi si grele , fac cu totul altceva decit am facut inainte si parca toate premierele s-au inghesuit in bucata asta de timp. Ceea ce nu e rau . Trebuie doar sa le iau ca atare si sa ma bucur de ceea ce traiesc.
As vrea sa stiu ca sunteti bine , astept un semn de la voi , si va multumesc. Pentru fiecare cuvint, pentru fiecare semn de incurajare cu care m-ati imbratisat .
Va iubesc .
miercuri, 4 mai 2011
Viata in culori
">Culori autentice .Culori ale caror nuante nu am crezut ca exista pina azi. Culori. Care ma ajuta. Sa cresc , sa evoluez . sa ma descopar. Sa cred . Ca exista. Ceea ce am cautat atitia ani. Care a fost aproape de mine , dar despre care nu am stiut nimic. Pe linga care am trecut de atitea ori fara sa intorc capul , ocupata finnd cu altele ...importante pentru mine.
Intaresc teoria lui Odille conform careia orice nenorocire este "o binecuvintare deghizata in rau".
Deci, orice lucru rau intimplat azi,poate ficel mai bin lucru care se poate intimpla miine.
Va multumesc voua , celor care mi-a ti fost alaturi in clipe grele si de singuratate , clipe care ar fi fost mult mai grele si peste care as fi trecut mult mai greu fara voi.
Va multumesc astazi, cind viata mea poarta culorile nesperate ale unei iubiri venite din firescul cel mai firesc al vietii. O consider darul meu de la Dumnezeu , venit cind ma asteptam mai putin.
Si II multumesc ,ca minunile LUI ne-au atins in momentul incare eram convinsa ca vor mai intirzia ceva ....Exista si aexistat intodeauna convingerea ca El ne iubeste , chair daca uneori suntem tentati sa credem altceva . Ne iubeste si atit.
Si va iubesc si eu . Si va multumesc , ca sunteti.
Intaresc teoria lui Odille conform careia orice nenorocire este "o binecuvintare deghizata in rau".
Deci, orice lucru rau intimplat azi,poate ficel mai bin lucru care se poate intimpla miine.
Va multumesc voua , celor care mi-a ti fost alaturi in clipe grele si de singuratate , clipe care ar fi fost mult mai grele si peste care as fi trecut mult mai greu fara voi.
Va multumesc astazi, cind viata mea poarta culorile nesperate ale unei iubiri venite din firescul cel mai firesc al vietii. O consider darul meu de la Dumnezeu , venit cind ma asteptam mai putin.
Si II multumesc ,ca minunile LUI ne-au atins in momentul incare eram convinsa ca vor mai intirzia ceva ....Exista si aexistat intodeauna convingerea ca El ne iubeste , chair daca uneori suntem tentati sa credem altceva . Ne iubeste si atit.
Si va iubesc si eu . Si va multumesc , ca sunteti.
marți, 5 aprilie 2011
Elegia ultimei iubiri...
Aceste nopţi de insomnie,
Aceste pauze-n destin,
Ţi le dedic, pe toate, ţie,
Cu toată moartea ce-o conţin.
... Iar dacă aş cădea departe,
Cu tot acest prăpăd al meu,
Eu m-aş ruga şi peste moarte
De grija ta, lui Dumnezeu.
Nici nu prea ştiu cum ţi-este bine,
Să fie zgomot sau deşert?
Să-mi amintesc sau nu de tine,
Să mă mai ierţi, să te mai iert ?
În insomnia mea de noapte
În rătăcirea mea de zi
Ţi-aud şi pasi, ţi-aud şi şoapte
De parcă ne-am şi întâlni.
Mă rog de Dumnezeu cel Mare,
În ochii căruia mă uit,
Să-mi dea un drog de vindecare,
Să pot sa dorm, ca să te uit ">
luni, 4 aprilie 2011
De ale romanilor/ IUSTIN NARCIS IANAU
">
Nu stiu cum se va vota in finala , dar daca va vota si publlicul , votul meu va merge la el .
Bravo!
Nu stiu cum se va vota in finala , dar daca va vota si publlicul , votul meu va merge la el .
Bravo!
duminică, 3 aprilie 2011
Prima dragoste
Paradox, geniu , nebunie, adictie(?), generozitate, suflet imens, pierdut,singur,neinteles ...ELVIS.Omul dinspatele legendei...
"Nu sunt nici un sfânt, nu am încercat niciodată să facă ceva care ar strica familia mea sau a ofensa pe Dumnezeu ... M-am gândit orice copil are nevoie de speranţa şi de sentimentul ca el sau ea aparţine cuiva. Dacă aş putea face sau spune ceva care ar da unui copil acel sentiment, aş
crede ca am contribuit la ceva din schimbarea acestei lumi "
">
"Nu sunt nici un sfânt, nu am încercat niciodată să facă ceva care ar strica familia mea sau a ofensa pe Dumnezeu ... M-am gândit orice copil are nevoie de speranţa şi de sentimentul ca el sau ea aparţine cuiva. Dacă aş putea face sau spune ceva care ar da unui copil acel sentiment, aş
crede ca am contribuit la ceva din schimbarea acestei lumi "
">
sâmbătă, 2 aprilie 2011
vineri, 1 aprilie 2011
ANII VIETII
Noaptea vine pe ascuns
Intunericul s-asterne
Soarele-i de mult apus
In soba-ncinsa ard 3 lemne
Vantul suiera pe vale
Doamna iarna aducand
Pe carari paseste agale
Paru-i despletit curgand
Arde tot cu foc de gheata
Facand troieni peste pamant
Norii grei pe cer s-aduna
Neaua alba alba scuturand
Imbracand pamantul rece
Intr-o mantie d-argint.
Dimineata cea grabita
Soarele pe cer adduce
Insa iarna e stapana
Peste-ntregul orizont
Imparatia ei de gheta
Nu va fi pe vesnicie
Primavera-i iese-n fata
Alungand-o pe pustie.
Pomii-ncep sa infloreasca
Iar natura se trezeste
Pasari ciripesc pe ramuri
Mii de flori sunt pe campie
Vara-ncet isi intra in drepturi
Vezi copiii plini de colb
Joaca, ras si bucurie
Se aude peste tot
Stau ciresele pe ramuri
Soarele incet le-a copt.
Secerisul e aproape
Toamna vine dupa colt
Cosuri pline de bucate
Mere, pere si gutui
Umplu sacii si hambare
Mustul curge din butoaie
Veselie-i peste tot
Dintr-o data e tacere
Arde focul linistit
Doamna alba iarasi vine
Amintindu-ne razand
Ne-am mai intalnit odata
Anii vietii numarind.
Ghiciti autorul? Cine ghiceste are o bere.
Intunericul s-asterne
Soarele-i de mult apus
In soba-ncinsa ard 3 lemne
Vantul suiera pe vale
Doamna iarna aducand
Pe carari paseste agale
Paru-i despletit curgand
Arde tot cu foc de gheata
Facand troieni peste pamant
Norii grei pe cer s-aduna
Neaua alba alba scuturand
Imbracand pamantul rece
Intr-o mantie d-argint.
Dimineata cea grabita
Soarele pe cer adduce
Insa iarna e stapana
Peste-ntregul orizont
Imparatia ei de gheta
Nu va fi pe vesnicie
Primavera-i iese-n fata
Alungand-o pe pustie.
Pomii-ncep sa infloreasca
Iar natura se trezeste
Pasari ciripesc pe ramuri
Mii de flori sunt pe campie
Vara-ncet isi intra in drepturi
Vezi copiii plini de colb
Joaca, ras si bucurie
Se aude peste tot
Stau ciresele pe ramuri
Soarele incet le-a copt.
Secerisul e aproape
Toamna vine dupa colt
Cosuri pline de bucate
Mere, pere si gutui
Umplu sacii si hambare
Mustul curge din butoaie
Veselie-i peste tot
Dintr-o data e tacere
Arde focul linistit
Doamna alba iarasi vine
Amintindu-ne razand
Ne-am mai intalnit odata
Anii vietii numarind.
Ghiciti autorul? Cine ghiceste are o bere.
joi, 31 martie 2011
Si totusi iubim
Iubirea totala,neconditionata , desavirsita nu judeca . Nu are resentimnte. Nu se razbuna, nu umileste, nu se incrinceneaza.Sufera dar iarta. Inalta si purifica.Cauta in cotloanele inimii si daruieste ce e mai bun.
"In iubire se simte mai mult decit e nevoie ,se sufera mai mult decit se cugeta ,se viseaza mai mult decit se traieste"(Octavian Paler).
Si totusi , indifernt de final , iubim.
">
"In iubire se simte mai mult decit e nevoie ,se sufera mai mult decit se cugeta ,se viseaza mai mult decit se traieste"(Octavian Paler).
Si totusi , indifernt de final , iubim.
">
miercuri, 30 martie 2011
Despre iubirea adevarata
">Despre iubirea adevarata
Iubirea adevarata este mai mare decat fiinta noastra.
Iubirea adevarata nu este a noastra dar ne atinge si ne patrunde ocupandu-ne.
Iubirea adevarata ne lasa fara respiratie, fara minte, fara noi insine.
Este cel mai dur maestru, cea mai greu de indurat lectie. Tulbura tot, cere tot,
pustieste tot. o cerem, o chemam, dar nu suntem niciodata pregatiti pentru ea.
Nu poate fi pusa in tipare, nu poate fi taiata bucatele, nu e ascultatoare, nu
se muleaza pe dorintele noastre, nu este asa cum credem ca ar trebui sa fie.
Nu are nici o regula.
Cere mereu adevarul despre noi insine, ne sapa pana strigam de durere, ne scoate
radacinile si le scutura, ne pune fata in fata cu noi insine asa cum nu vrem sa
ne stim si sa ne vedem.
Nu admite greseli, este neiertatoare, nu se lasa pacalita si nu poti fugi
niciunde, este omniprezenta.
Stapaneste fara drept de apel.
Nu pleaca, nu se ascunde, nu ai cum sa-i scapi.
Iubirea adevarata ne omoara in fiecare secunda, de fiecare data.
Ne mananca, ne soarbe, ne macina, ne scutura pana cand disparem si este numai
ea.
Iubirea adevarata trezeste toata suferinta pe care am strans-o in noi, o creste,
o innebuneste, o face sa explodeze.
Iubirea adevarata trezeste toate ranile, sapa in ele pana cand spulbera tot ce
credem, tot ce stim, tot ce simtim.
De cele mai multe ori e imposibil de trait cu ea.
Ne pierdem total, innebunim, nu mai stim cine si de ce suntem.
Inghite pasiunea, dorinta, linistea, modul obisnuit de a trai, ne macina fiinta
precum o moara boabele de grau.
Nu este loc de noi insine atunci cand vine.
Rade de ritualuri, de credinte, de cautari si practici, de comorile noastre
stranse cu greu, le face total inutile.
Cu cat te lupti mai mult cu ea cu atat te leaga mai tare.
Cu cat o negi, cu atat devine mai puternica.
Devii dependent total si irevocabil. O cauti toata viata. Nu poti trai fara ea.
Nimic nu-si are rost cand ea nu e.
O uram, o gelozim, o pretindem, o gonim.
Odata ce suntem atinsi de ea si o avem in sange, in oase, in carne, in inima, in
suflet, suntem pierduti.
Nimic nu mai e la fel.
Ne ucide si nu ne recreeaza.
Ne trage adanc in intuneric, stinge toate stelele, toate rugaciunile, toate
cantecele, toate iubirile usoare.
Ne arunca in prapastie si ne lasa acolo fara nici o punte.
Si-atunci pleaca. Si-a facut treaba.
Se duce sus, sus, dincolo de cer si ne asteapta sa parcurgem lungul drum catre
adevarul din noi.
Asa-i de aspra calea ei, ne juleste genunchii, palmele, coatele, ochii, gura,
intreaga faptura.
Ah, cat m-am luptat cu ea, cat ma lupt inca, cat de tare o neg, cat de tare
vreau sa-i scap!
Cat de tare fug de durerea ei.
Si cat de mult o binecuvantez ca a venit si cam i-am fost vie si strugure si
vin.
Cat plang si fug cand e si cat sufar cand ma-ndepartez de ea.
Si cat as vrea sa o pot trai cu toata fiinta, din tot sufletul, fara nici o
fuga.
Cat as vrea sa ma pot preda ei, sa nu mai fiu, sa nu-i mai cer.
Si cat o chem iara...
SURSA: VINDECARIBLOGSPOT.COM.
Iubirea adevarata este mai mare decat fiinta noastra.
Iubirea adevarata nu este a noastra dar ne atinge si ne patrunde ocupandu-ne.
Iubirea adevarata ne lasa fara respiratie, fara minte, fara noi insine.
Este cel mai dur maestru, cea mai greu de indurat lectie. Tulbura tot, cere tot,
pustieste tot. o cerem, o chemam, dar nu suntem niciodata pregatiti pentru ea.
Nu poate fi pusa in tipare, nu poate fi taiata bucatele, nu e ascultatoare, nu
se muleaza pe dorintele noastre, nu este asa cum credem ca ar trebui sa fie.
Nu are nici o regula.
Cere mereu adevarul despre noi insine, ne sapa pana strigam de durere, ne scoate
radacinile si le scutura, ne pune fata in fata cu noi insine asa cum nu vrem sa
ne stim si sa ne vedem.
Nu admite greseli, este neiertatoare, nu se lasa pacalita si nu poti fugi
niciunde, este omniprezenta.
Stapaneste fara drept de apel.
Nu pleaca, nu se ascunde, nu ai cum sa-i scapi.
Iubirea adevarata ne omoara in fiecare secunda, de fiecare data.
Ne mananca, ne soarbe, ne macina, ne scutura pana cand disparem si este numai
ea.
Iubirea adevarata trezeste toata suferinta pe care am strans-o in noi, o creste,
o innebuneste, o face sa explodeze.
Iubirea adevarata trezeste toate ranile, sapa in ele pana cand spulbera tot ce
credem, tot ce stim, tot ce simtim.
De cele mai multe ori e imposibil de trait cu ea.
Ne pierdem total, innebunim, nu mai stim cine si de ce suntem.
Inghite pasiunea, dorinta, linistea, modul obisnuit de a trai, ne macina fiinta
precum o moara boabele de grau.
Nu este loc de noi insine atunci cand vine.
Rade de ritualuri, de credinte, de cautari si practici, de comorile noastre
stranse cu greu, le face total inutile.
Cu cat te lupti mai mult cu ea cu atat te leaga mai tare.
Cu cat o negi, cu atat devine mai puternica.
Devii dependent total si irevocabil. O cauti toata viata. Nu poti trai fara ea.
Nimic nu-si are rost cand ea nu e.
O uram, o gelozim, o pretindem, o gonim.
Odata ce suntem atinsi de ea si o avem in sange, in oase, in carne, in inima, in
suflet, suntem pierduti.
Nimic nu mai e la fel.
Ne ucide si nu ne recreeaza.
Ne trage adanc in intuneric, stinge toate stelele, toate rugaciunile, toate
cantecele, toate iubirile usoare.
Ne arunca in prapastie si ne lasa acolo fara nici o punte.
Si-atunci pleaca. Si-a facut treaba.
Se duce sus, sus, dincolo de cer si ne asteapta sa parcurgem lungul drum catre
adevarul din noi.
Asa-i de aspra calea ei, ne juleste genunchii, palmele, coatele, ochii, gura,
intreaga faptura.
Ah, cat m-am luptat cu ea, cat ma lupt inca, cat de tare o neg, cat de tare
vreau sa-i scap!
Cat de tare fug de durerea ei.
Si cat de mult o binecuvantez ca a venit si cam i-am fost vie si strugure si
vin.
Cat plang si fug cand e si cat sufar cand ma-ndepartez de ea.
Si cat as vrea sa o pot trai cu toata fiinta, din tot sufletul, fara nici o
fuga.
Cat as vrea sa ma pot preda ei, sa nu mai fiu, sa nu-i mai cer.
Si cat o chem iara...
SURSA: VINDECARIBLOGSPOT.COM.
luni, 28 martie 2011
Rascruce
"> NU pot . Astazi am aflat ca orict te-ar rani , oricit ai suferi, oricite tradari ai ajunge sa traiesti nu-i poti face rau omului pe care -l iubesti . Asa treci pragul de foc al propriilor actiuni. Asa iubirea e pusa la incercare. Daca ea exista ,alege sa elibereze, sa ajute , sa -i fie bine , indifernt ce forma si culoare ar prelua binele celulilalt. Stii ca ii este bine si asta e definitoriu.
Iubirea nu este o optiune activata prin alegere. (multumesc Gabita) . Ea este sau nu este, simplu.
Astazi s-a facut lumina. Astazi stiu ce culoare si ce forma are prezentul. II multumesc spatiului ca mi-a suportat divagatiile . Si va multumesc si voua.
Iubiti , indiferent de costuri, indiferent de consecinte!!
Iubirea nu este o optiune activata prin alegere. (multumesc Gabita) . Ea este sau nu este, simplu.
Astazi s-a facut lumina. Astazi stiu ce culoare si ce forma are prezentul. II multumesc spatiului ca mi-a suportat divagatiile . Si va multumesc si voua.
Iubiti , indiferent de costuri, indiferent de consecinte!!
vineri, 18 martie 2011
de la noi...
sunt convinsa ca ati vizionat videoclipul , dar la modul la care l-am primit eu , cred ca facut inconjurul lumii...S-ar putea spune ca a cazut guvernul:))">
joi, 17 martie 2011
Sensul vietii
Un om de afaceri american aflat in vacanta statea langa chei, intr-un mic sat mexican de coasta, cand un pescar isi trage barca la mal. In barca erau cativa pesti frumosi. Americanul il felicita pentru pestele prins si il intreaba cat timp i-a luat sa-l pescuiasca.
- Foarte putin, a raspuns mexicanul.
- De ce nu stai mai mult pe mare sa prinzi mai mult peste? a intrebat atunci americanul.
- Mi-ajunge sa-mi intretin familia, i-a raspuns pescarul.
- Si ce faci in restul timpului? a vrut sa stie omul de afaceri.
- Dorm pana tarziu, pescuiesc putin, ma joc cu copiii, imi fac siesta impreuna cu nevasta-mea, in fiecare seara ma plimb prin sat, beau un pahar de vin si cant la chitara cu prietenii. Domnule, am o viata plina si sunt foarte ocupat, a incheiat pescarul.
- Uite, il ia peste picior americanul. Am studiat Economia la Harvard si te pot ajuta. Ar trebui sa pescuiesti mai mult si cu banii pe care-i castigi in plus sa-ti cumperi o barca mai mare. Cu ceea ce castigi de pe urma barcii mai mari iti poti cumpara cateva barci si mai tarziu chiar o flota de pescuit. In loc sa vinzi pestele prin intermediari, il poti vinde direct la o fabrica, iar mai tarziu iti poti cumpara propria fabrica de prelucrare a pestelui. Ai putea astfel controla produsul, procesarea si distributia.
Va trebui sa pleci din sat, sa te muti in Mexico City, apoi la Los Angeles si, mai tarziu, la New York, de unde iti vei conduce afacerea tot mai infloritoare.
- Si cat va dura sa fac toate astea, senor? intreaba pescarul.
- Vreo 15-20 ani, raspunde americanul.
- Si apoi?
- Apoi vine partea cea mai buna, rase americanul. Iti vinzi afacerea si devii foarte bogat!... ai lua cateva milioane.
- Milioane, senor ? se mira pescarul. Si dupa asta ?
- Dupa asta te retragi din afaceri, te muti intr-un satuc de pescari pe malul oceanului si te scoli tarziu, pescuiesti putin, te joci cu copiii, iti faci siesta impreuna cu sotia, te plimbi seara prin sat, bei un pahar de vin cu prietenii, cantati la chitara.
- Pai asta fac si acuma!
de luat aminte . . .
Morala...??!!
">
- Foarte putin, a raspuns mexicanul.
- De ce nu stai mai mult pe mare sa prinzi mai mult peste? a intrebat atunci americanul.
- Mi-ajunge sa-mi intretin familia, i-a raspuns pescarul.
- Si ce faci in restul timpului? a vrut sa stie omul de afaceri.
- Dorm pana tarziu, pescuiesc putin, ma joc cu copiii, imi fac siesta impreuna cu nevasta-mea, in fiecare seara ma plimb prin sat, beau un pahar de vin si cant la chitara cu prietenii. Domnule, am o viata plina si sunt foarte ocupat, a incheiat pescarul.
- Uite, il ia peste picior americanul. Am studiat Economia la Harvard si te pot ajuta. Ar trebui sa pescuiesti mai mult si cu banii pe care-i castigi in plus sa-ti cumperi o barca mai mare. Cu ceea ce castigi de pe urma barcii mai mari iti poti cumpara cateva barci si mai tarziu chiar o flota de pescuit. In loc sa vinzi pestele prin intermediari, il poti vinde direct la o fabrica, iar mai tarziu iti poti cumpara propria fabrica de prelucrare a pestelui. Ai putea astfel controla produsul, procesarea si distributia.
Va trebui sa pleci din sat, sa te muti in Mexico City, apoi la Los Angeles si, mai tarziu, la New York, de unde iti vei conduce afacerea tot mai infloritoare.
- Si cat va dura sa fac toate astea, senor? intreaba pescarul.
- Vreo 15-20 ani, raspunde americanul.
- Si apoi?
- Apoi vine partea cea mai buna, rase americanul. Iti vinzi afacerea si devii foarte bogat!... ai lua cateva milioane.
- Milioane, senor ? se mira pescarul. Si dupa asta ?
- Dupa asta te retragi din afaceri, te muti intr-un satuc de pescari pe malul oceanului si te scoli tarziu, pescuiesti putin, te joci cu copiii, iti faci siesta impreuna cu sotia, te plimbi seara prin sat, bei un pahar de vin cu prietenii, cantati la chitara.
- Pai asta fac si acuma!
de luat aminte . . .
Morala...??!!
">
miercuri, 16 martie 2011
De dragoste mereu....
">"Cantec in doi"
"Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata sã gustam
cu miere-amestecat veninul.
Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
sã infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.
Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, DAR SUNTEM DOI!!!"
"Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata sã gustam
cu miere-amestecat veninul.
Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
sã infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.
Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, DAR SUNTEM DOI!!!"
luni, 14 martie 2011
duminică, 13 martie 2011
FEMEI CELEBRE- OONA O' NEIL
Oona O'Neil s-a născut la 13 mai 1926. Singura fiică a celebrului dramaturg Eugene O'Neil şi soţia sa, Agnes. Tatal ei a abandonat familia când Oona a fost de numai 2 ani, şi am văzut-o doar de câteva ori înainte de a optsprezecea ziua ei de naştere, când el a dezmoştenit.
Singura fiica a celebrului dramaturg Eugene O' Neil, s-a născut la 13 mai 1926. A fost pe rond abandomata de tatal ei la numai doi ani , si apoi dezmostenita la optsprezece.
In acel an Oona s-a casatorit cu marele Charlie Chaplin .Tatal sau , revoltat de realtia cu Chaplin, refuza sa-i dea consimtamintul , asfel fiind nevoirta sa se casatoresca in ziua in care a implinit 18 ani.
Oroce incercare re reconciliere sau de stabilire a legaturii cu tatal sau a fost sortita esecului.
Oona renunţat la toate planurile sale de a deveni o actriţă prin căsătoria cu Charlie Chaplin. Spre deosebire de căsătoriile sale anterioare, căsătoria lui Charlie a Oona a fost una desavirsita in ciuda diferenteleor de virsta diferenţelor de vârsta -el 56 de ani, şi Oona doar 18. În ciuda acestui fapt, au fost inseparabili pina la moartea marelui Charlot , in ziua de Craciun a anului 1977.
Au avut impreuna opt copii.
Dupa disparitia sotului ei , s-a confruntat cu probleme mostenite din familie. A luptat ca si tatal si fratele ei cu alcoolul , o slabiciune care a revendicat-o .
După moartea lui Charlie, Oona a rămas loiala lui şi i-a supravieţuit timp de paisprezece ani. Singuratatea suportata greu a facut-o sa si gasesasca alinarea in alcool. A murit in 1991 dupa ce a suferit de cancer pancreatic.
Timp de treizeci si cinci de ani a avut o casatorie fericita , in ciuda diferentei de virsta.
O poveste de viata impresionanata , blamata , nerecunoscuta si respinsa de familie societate, cutume si chair tara de origine a lui Charlot. Si totusi in cazul lor
Singura fiica a celebrului dramaturg Eugene O' Neil, s-a născut la 13 mai 1926. A fost pe rond abandomata de tatal ei la numai doi ani , si apoi dezmostenita la optsprezece.
In acel an Oona s-a casatorit cu marele Charlie Chaplin .Tatal sau , revoltat de realtia cu Chaplin, refuza sa-i dea consimtamintul , asfel fiind nevoirta sa se casatoresca in ziua in care a implinit 18 ani.
Oroce incercare re reconciliere sau de stabilire a legaturii cu tatal sau a fost sortita esecului.
Oona renunţat la toate planurile sale de a deveni o actriţă prin căsătoria cu Charlie Chaplin. Spre deosebire de căsătoriile sale anterioare, căsătoria lui Charlie a Oona a fost una desavirsita in ciuda diferenteleor de virsta diferenţelor de vârsta -el 56 de ani, şi Oona doar 18. În ciuda acestui fapt, au fost inseparabili pina la moartea marelui Charlot , in ziua de Craciun a anului 1977.
Au avut impreuna opt copii.
Dupa disparitia sotului ei , s-a confruntat cu probleme mostenite din familie. A luptat ca si tatal si fratele ei cu alcoolul , o slabiciune care a revendicat-o .
După moartea lui Charlie, Oona a rămas loiala lui şi i-a supravieţuit timp de paisprezece ani. Singuratatea suportata greu a facut-o sa si gasesasca alinarea in alcool. A murit in 1991 dupa ce a suferit de cancer pancreatic.
Timp de treizeci si cinci de ani a avut o casatorie fericita , in ciuda diferentei de virsta.
O poveste de viata impresionanata , blamata , nerecunoscuta si respinsa de familie societate, cutume si chair tara de origine a lui Charlot. Si totusi in cazul lor
. Mai mult de un sfert de secol.
Sa aveti o duminica binecuvintata.
Sa aveti o duminica binecuvintata.
Intimplare de loc intimplatoare…
Dragii mei , mergind pe firul principului un sut in fund , e un pas inainte, constat ca viata noastra in noul apartament incepe sa se contureze timid, dar frumos, si ca toate lucruruile au o continuitate fericita, as putea zice.
Va spuneam la un moment dat ca ii caut lui Muchi o :) prietena :)
Vroiam ca Muchi sa gaseasca o prietena cu care sa aiba o realtie bazata pe respct :), si incredere :) deoarece Muchi este un sufelt tandru :) si iubitor :.Nu stiu cum ar putea trece peste un esec :).
Si cum nimic nu e intimplator , Muchi un suflet sensibil si atent la detalii , a scos-o pe Alexandra la plimbare… . Acum nu stiu daca Muchi chiar a premeditat , cert ca e ca intilnit un semen care isi scosese la rindu-i stapinul la plimbare Ce sa zic :) , alt suflet sensibil.
Din lipsa de ocupatie , sau probabil din prea multa sensibilitate, le-a " facut lipeala ". Poate si pentru ca semenul despre care va povesteam este un catel si nu o catelusa, insa ce sa-i faci nu poti avea totul in viata...
De aici , controlul a fost preluat necontrolat de catre Alexandra, care a gasit in stapinul celluilat suflet sensibil un adolescent cu care a incepurt sa comuninice. Descopera in fiecare zi , ca au in comun sensibilitate , si ca nici unul dintre ei nu se regasesate in tiparele adolecentilor pe care ii intilnim la tot pasul.
De data asta teoria"Nu e pentru cine se partegateste" s-a aplicat cu succes. Si nu am nici o indoiala ca Muchi va continua seria "intimplari fericite". A batut timid la usa casei noastre, odata cu Craciunul deschizind porti si atingind locuri in suflet despre care nu am fi stiut vreodata ca exista.
Va spuneam la un moment dat ca ii caut lui Muchi o :) prietena :)
Vroiam ca Muchi sa gaseasca o prietena cu care sa aiba o realtie bazata pe respct :), si incredere :) deoarece Muchi este un sufelt tandru :) si iubitor :.Nu stiu cum ar putea trece peste un esec :).
Si cum nimic nu e intimplator , Muchi un suflet sensibil si atent la detalii , a scos-o pe Alexandra la plimbare… . Acum nu stiu daca Muchi chiar a premeditat , cert ca e ca intilnit un semen care isi scosese la rindu-i stapinul la plimbare Ce sa zic :) , alt suflet sensibil.
Din lipsa de ocupatie , sau probabil din prea multa sensibilitate, le-a " facut lipeala ". Poate si pentru ca semenul despre care va povesteam este un catel si nu o catelusa, insa ce sa-i faci nu poti avea totul in viata...
De aici , controlul a fost preluat necontrolat de catre Alexandra, care a gasit in stapinul celluilat suflet sensibil un adolescent cu care a incepurt sa comuninice. Descopera in fiecare zi , ca au in comun sensibilitate , si ca nici unul dintre ei nu se regasesate in tiparele adolecentilor pe care ii intilnim la tot pasul.
De data asta teoria"Nu e pentru cine se partegateste" s-a aplicat cu succes. Si nu am nici o indoiala ca Muchi va continua seria "intimplari fericite". A batut timid la usa casei noastre, odata cu Craciunul deschizind porti si atingind locuri in suflet despre care nu am fi stiut vreodata ca exista.
sâmbătă, 12 martie 2011
L'Hymne à l'amour
">
Sa aveti un week-end frumos! Si sa ne rugam pentru semenii nostri din Japonia, aflati acum in clipe grele .
Sa aveti un week-end frumos! Si sa ne rugam pentru semenii nostri din Japonia, aflati acum in clipe grele .
vineri, 11 martie 2011
RUGACIUNE
">
Aveam pe "teava" o alta postare. Vroiam sa va povestesc ultimele evenimente petrecute pe principiul "nu e pentru cine se paregateste" . Vroiam sa va spun cum a deschis Muchi seria fericita a unor intimplari deloc intimplatoare.Cum ne-am aflat noi in cautarea unei priertene pentru Muchi, si cum a aterizat la noi in sufragerie (cea noua) , un adolescent educat si manierat, posesor si el de catel,care nu are nici o legatura , dar nici una , care de fapt iese cumva din tiparele lumii adolescentine de la noi. Si din alte parti.
Am ajuns acasa , am deschis televizorul si dispozitia mea s-a schimbat complet. Am simtit nevoia sa tac, sa ma rog pentru noi si pentru acei oameni aflati acum in suferinta. Sa ne rugam impreuna pentru ei...
Aveam pe "teava" o alta postare. Vroiam sa va povestesc ultimele evenimente petrecute pe principiul "nu e pentru cine se paregateste" . Vroiam sa va spun cum a deschis Muchi seria fericita a unor intimplari deloc intimplatoare.Cum ne-am aflat noi in cautarea unei priertene pentru Muchi, si cum a aterizat la noi in sufragerie (cea noua) , un adolescent educat si manierat, posesor si el de catel,care nu are nici o legatura , dar nici una , care de fapt iese cumva din tiparele lumii adolescentine de la noi. Si din alte parti.
Am ajuns acasa , am deschis televizorul si dispozitia mea s-a schimbat complet. Am simtit nevoia sa tac, sa ma rog pentru noi si pentru acei oameni aflati acum in suferinta. Sa ne rugam impreuna pentru ei...
marți, 8 martie 2011
Pentru dumneavoastra Doamnelor!
Sa va fie ziua frumoasa! Si viata ca o primavara!Sa va bucurati de tot ce iubiti!
A lasat in urma o dragoste eterna. Inconfundabila vocea , la fel si destinul...
Americanul expatriat Joe Dassin a fost unul dintre cei mai populari cantareti francezi ai anilor ‘60-’70, fiind recunoscut pentru adaptarile sale stilizate ale genurilor folk si country, specifice locului sau natal.
Pe masura dezvoltarii sale ca artist, Dassin revine la stilul clasic `chansons`, trecandu-si numele pe lista clasicilor prin hitul anului 1975, `L'Eté Indien`. Moartea sa prematura in 1980 datorata unui atac de cord a rapit Frantei unul dintre cei mai prolifici artisti moderni pop pe care aceasta tara i-a avut.
Joseph Ira Dassin s-a nascut pe data de 7 noiembrie 1938 in orasul New York. Tatal sau, Joe Dassin dorea sa devina regizor, in timp ce mama sa, Beatrice Launer, de origine maghiara, era violonista. In 1940, familia se muta in Los Angeles, unde tatal artistului cunoaste esecul in cariera pe care si-o dorea in industria cinematografica. Familia Dassin se stabileste in cele din urma la Paris in anul 1950.
Parintii lui Joe divorteaza in 1956; afectat, el se va intoarce in Statele Unite, inscriindu-se la Universitatea din Michigan, unde studiaza medicina si antropologia. In timpul liber, va lucra ca Dj la un radio. Incepe sa cante melodii folk ale lui Georges Brassens in colaborare cu un alt student vorbitor de limba franceza. Dupa intoarcerea sa in Franta, Joe Dassin va ocupa posturi de jos in industria cinematografica, la radio, si va scrie pentru revista Playboy si The New Yorker. La sfarsitul anului 1964, la insistentele viitoarei sale sotii Maryese, Dassin inregistreaza un demo pentru CBS France, casa de discuri care-l va lansa in industria muzicala.
Single-ul sau de debut, `Je Change un Peu de Vent,` era o adaptare dupa meoldia folk `Freight Train` , pe versuri realizate de Jean-Marie Rivat , care de altfel ii va deveni o colaboratoare frecventa. Succesul melodiei `Bip Bip` din 1966 ii determina pe cei del CBS Records sa aranjeze o colaborare intre Joe Dassin si producatorul Jacques Plait.
Cariera lui Dassin va cunoaste insa o explozie atunci cand solistul va fi ales sa fie gazda festivalului de muzica MIDEM de la Cannes din 1967. Curand dupa aceasta, Dassin va colabora Jean-Michel Rivat si Frank Thomas in vederea realizarii unei balade „Les Dalton`. Vocea sa profunda, grava va atrage multe laude, in mod deosebit din partea publicului feminin.
A suferit un atac de cord minor in 1969, lucru ce nu l-a impiedicat sa apara triumfal la Olympia in Paris, mai tarziu in acelasi an. Lanseaza `Les Champs-Elysées` ce l-a facut cunoscut in intreaga Europa.
Dupa aceste succese, Dassin va trece printr-o perioada de depresie, cauzata de moartea fiului sau nascut prematur. Se va relansa un an mai tarziu prin single-urile `Si Tu T'appelles Melancolie` and `Vade Retro,` pentru ca in 1975 sa realizeze cel mai mare hit al carierei sale, clasicul cantec pop `L'Été Indien` (`Indian Summer`), care a fost adaptat de catre Delanoé si Lemesle dupa un cantec italian (`Africa,` Albatros).
Dassin va divorta in 1977, recasatorindu-se un an mai tarziu. Primul sau copil sa va naste la sfarsitul anului 1978. In acest timp, genul disco incepe sa puna stapanire pe scena muzicala franceza, lansand o noua generatie de cantareti. Dassin va realiza insa in continuare incasari mari din turneele sale. Nici cea de a doua casatorie nu va fi un succes, ea luand sfarsit in mod oficial in 1980. Va fi anul in care Joe Dassin va suferi un alt atac de cord, de data aceasta fatal, in ziua de 20 august, la un restaurant din Papeete, Tahiti. Starul pop nu avea mai mult de 42 de ani.
Sursa: Best Music.
luni, 7 martie 2011
A IUBI INSEAMNA A IERTA
">"Dumnezeu n-a voit nimnic altceva de la noi in schimb pentru dragostea care ne-a dat-o , ci a voit ca si noi , fiecare la rindul nostru , sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru ...Daca este sa ne asemanam cu Dumnezeu , aceasta este puterea de a ierta . Dumnezeu ne-a chemat sa fim asemenea lui si asemenea lui Dumnezeu suntem atunci cind iertam . Puterea de a ierta este insusire Dumnezeiasca.Iertind celor ce ne gresesc, ne facem partasi la drasgostea cu care iubeste Dumnezeu lumea."
Savatie Bastovoi
Savatie Bastovoi
sâmbătă, 5 martie 2011
INTREBARI
Traim un prezent pur ?
A trai inseamna timp ?
Timpul este tot ceea ce nu intelegem ?
Timpul este tot ceea ce nu suntem noi ?
Exista timp acolo unde nu este nimic altceva ?
Timpul este fara sa fie ?
Timpul este insusi Dumnezeu ?
Inima mea bate in timp ?
Sunetele, mirosurile,
pipaitul, gustul, vederea
sint chipuri ale timpului ?
Timpul este legat de lucruri ?
Timpul este legat de cuvinte ?
Gindurile sint timp ?
Timpul este insusi Dumnezeu ?
A fi, inseamna timp ?
A avea, inseamna timp ?
Ceasurile sunt bisericile noastre
de mina sau de buzunar,
de perete...
Ne rugam luind cunostinta
de bataia lor inscrisa pe cadrane...
Alta matematica
Noi stim ca unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o para
nu stim cit face.
Stim ca cinci fara patru fac unu,
dar un nor fara o corabie
nu stim cit face.
Stim, noi stim ca opt
impartit la opt fac unu,
dar un munte impartit la o capra
nu stim cit face.
Stim ca unu plus unu fac doi,
dar eu si cu tine,
nu stim, vai, nu stim cit facem.
Ah, dar o plapuma
inmultita cu un iepure
face o roscovana, desigur,
o varza impartita la un steag
fac un porc,
un cal fara un tramvai
face un inger,
o conopida plus un ou,
face un astragal...
Numai tu si cu mine
inmultiti si impartiti
adunati si scazuti
raminem aceiasi...
Pieri din mintea mea !
Revino-mi in inima
Nichita Stanescu
joi, 3 martie 2011
miercuri, 2 martie 2011
marți, 1 martie 2011
Emotii de primavara
Am primit videoclipul asta aproape simultan de la doua suflete dragi . Il impart cu bucurie cu voi. Caci e frumos sa primesti , insa e minunat sa poti darui ...iubire.
Fie ca in primavara asta sa fiti iubiti , sa iubiti inzecit , sa va bucurati , sa sperati , sa credeti.
Si va multumesc cu inima, pentru momentele care ar fi putut fi dramatice, si peste care am trecut mai usor, pentru ca am vazut partea plina a paharului. M-ati ajutat sa o vad.
O primavara frumoasa sa avem !
Fie ca in primavara asta sa fiti iubiti , sa iubiti inzecit , sa va bucurati , sa sperati , sa credeti.
Si va multumesc cu inima, pentru momentele care ar fi putut fi dramatice, si peste care am trecut mai usor, pentru ca am vazut partea plina a paharului. M-ati ajutat sa o vad.
O primavara frumoasa sa avem !
luni, 28 februarie 2011
DRAGOSTE DE CATEL
vineri, 25 februarie 2011
Ma dor salele...:)))
Ca sa mentinem tonusul la nivelul optim. Multumesc , ca va ginditi la noi. Suntem efervescenti ca o aspirina. Revenim cu vesti , obligatoriu pozitive.
marți, 22 februarie 2011
O alegere corecta. Ochii care rid.
Nu vreau sa vorbesc despre ziua de astazi . S-au intimplat ele multe, insa am trecut peste toate cu zimbetul pe buze, stiind ca toate se intimpla parca , cu un sens, ca lucrurile incep sa prinda contur. In suflet . In afara lui. Nu stiti insa ca dupa o zi cu vesti contradictorii , in care nici acum nu stiu cam pe unde ma aflu, a mai picat o veste care parca mi -a traznit cerul exstentei mele si asa plina de nori .Gri. Doar astazi . Pentru ca de miine , ei norii , se vor transforma in nori pufosi ai unei primaveri care ne asteapta.Si care pentru noi va veni mai devreme.
Ma astepta acasa o decizie pe care trebuia sa o iau astazi . Proprietarul apartamentului in care locuiesc a sosit in Romania, in vacanta.A fost incintat sa facem cunostinta, de tot ce se afla in casa pe care eu am pastrat-o cu grija. Doar la intilnirea cu Muchi s-a produs un impact, si s-a emis un verdict pe cit de sec , pe atit de absurd. Muchi va trebui sa plece. Chiar daca totul straluceste, si casa arata ca noua... El se intorce de unde a venit , iar noi doua ne vom bucura mai departe de caldura caminului primitor unde am petrecut un Craciun nou si plin de lumina.
M-a privit in ochi. Stia ca despre el vorbim .Se uita in ochii mei si parca ochii lui vorbeau:
Nu i asa ca nu ma lasi ? Nu-i asa ca ma iubiti?Lacrimile se rostogoleau spre spre boticul umed.
S-au intilnit cu lacrimile mele , parca dincolo de mine , si parca nici acum nu ma dezmeticesc.
_I-am raspuns politicoasa si absenta domnului, uitindu-ma atent si complice la fiinta care depindea acum de decizia mea.
" Daca alta solutie nu exista , sunt sigura ca mai sunt si alte apartamente dragute , care pot fi caminul nostru , al celor trei. Catelul asta face parte din familie, nu are cum sa locuiasca pe strada. Daca se intoarce pe strada , va muri. De frig, si de dor".
Parea ca nu intelege. Ne-a privit pe toti trei cu nedumerire. Nu intelegea cum se amesteca dorul cu microbii care -i puneau in pericol sanatatea Alexandrei si care erau justificarea unei decizii radicale.
Alexandra ma priveste. Si priveste in jur. Ii placea casa. Insa cum ar fi ea fara Muchi? O casa fara suflet,imi sopteste... Pentru ca Muchi este catelul pe care l-a dorit mereu , si care doar pentru ea a coborit din sacul lui Mos Craciun.Zimbeste ... multumita plecind impreuna spre imparatia somnului,ea privindu-l, el multumindu-i cu o atingere calda de labuta.
Cineva zimbeste . Din inalt si din inima ...Pentru lacrimile calde care -mi inunda privirea acum, aici...
Ma astepta acasa o decizie pe care trebuia sa o iau astazi . Proprietarul apartamentului in care locuiesc a sosit in Romania, in vacanta.A fost incintat sa facem cunostinta, de tot ce se afla in casa pe care eu am pastrat-o cu grija. Doar la intilnirea cu Muchi s-a produs un impact, si s-a emis un verdict pe cit de sec , pe atit de absurd. Muchi va trebui sa plece. Chiar daca totul straluceste, si casa arata ca noua... El se intorce de unde a venit , iar noi doua ne vom bucura mai departe de caldura caminului primitor unde am petrecut un Craciun nou si plin de lumina.
M-a privit in ochi. Stia ca despre el vorbim .Se uita in ochii mei si parca ochii lui vorbeau:
Nu i asa ca nu ma lasi ? Nu-i asa ca ma iubiti?Lacrimile se rostogoleau spre spre boticul umed.
S-au intilnit cu lacrimile mele , parca dincolo de mine , si parca nici acum nu ma dezmeticesc.
_I-am raspuns politicoasa si absenta domnului, uitindu-ma atent si complice la fiinta care depindea acum de decizia mea.
" Daca alta solutie nu exista , sunt sigura ca mai sunt si alte apartamente dragute , care pot fi caminul nostru , al celor trei. Catelul asta face parte din familie, nu are cum sa locuiasca pe strada. Daca se intoarce pe strada , va muri. De frig, si de dor".
Parea ca nu intelege. Ne-a privit pe toti trei cu nedumerire. Nu intelegea cum se amesteca dorul cu microbii care -i puneau in pericol sanatatea Alexandrei si care erau justificarea unei decizii radicale.
Alexandra ma priveste. Si priveste in jur. Ii placea casa. Insa cum ar fi ea fara Muchi? O casa fara suflet,imi sopteste... Pentru ca Muchi este catelul pe care l-a dorit mereu , si care doar pentru ea a coborit din sacul lui Mos Craciun.Zimbeste ... multumita plecind impreuna spre imparatia somnului,ea privindu-l, el multumindu-i cu o atingere calda de labuta.
Cineva zimbeste . Din inalt si din inima ...Pentru lacrimile calde care -mi inunda privirea acum, aici...
duminică, 20 februarie 2011
VIBRATII
Ratiunea inimii mele de la ora unu , tocmai a nascocit o leapsa , pe care o voi da cui vrea o sa o prinda, important e sa transmita mai departe starea de bine pe care o induce.
Asa ca inainte de vizionare , luati-va barbatul , copilul , sau dupa caz catelul si dansati. Si dupa ce veti fi zburat pe aripi de vals , veti observa probabil, ca in sala aia fiecare por vibreaza de la orchestra la ultimul spectator ridicat de pe scaun. Fiecare rid de pe obrazul violonistului se transforma in exercitiu de zimbet, de frumos. Fantastic...
Ideea a poposit la mine, dupa ce am vizionat o postare de la Romeo de pe blog.
Si pentru ca eu nu m-am priceput sa incorporez etichete deteriorate , va invit sa mai sariti cu un click la pagina cu pricina.Va promit ca merita! Dansati!Si dati click pe Romeo.
Multumesc Romeo!
Asa ca inainte de vizionare , luati-va barbatul , copilul , sau dupa caz catelul si dansati. Si dupa ce veti fi zburat pe aripi de vals , veti observa probabil, ca in sala aia fiecare por vibreaza de la orchestra la ultimul spectator ridicat de pe scaun. Fiecare rid de pe obrazul violonistului se transforma in exercitiu de zimbet, de frumos. Fantastic...
Ideea a poposit la mine, dupa ce am vizionat o postare de la Romeo de pe blog.
Si pentru ca eu nu m-am priceput sa incorporez etichete deteriorate , va invit sa mai sariti cu un click la pagina cu pricina.Va promit ca merita! Dansati!Si dati click pe Romeo.
Multumesc Romeo!
miercuri, 16 februarie 2011
Si totusi tara mea este de nici unde , dar am un suflet de ciine ...autentic romanesc.
">
Paradoxal , sau poate nu , sunt uneori, in tacera noptilor fara stele momente in care ma rog.Ma rog pentru toti care cu voie sau fara voia lor au plecat . Spre undeva , cautaind sa le fie mai bine. M-am intrebat nu de putine ori ce forta terestra sau mai putin terestra , i-au indreptat spre locuri, ele insele odinioara damnate. Nu am gasit , cel putin nu acum , un raspuns. Dar stiu ca cei ce au ales aceasta cale , de multe ori poate cea mai grea , au facut-o din dragoste.
Primul argument ar fi acela din dragoste pentru tara lor. Pentru ca pe drumul vietii sa nu o urascca, cindva...
Al doilea motiv ar fi acela al sperantei. Doar noi invatam in orodoxie ca totul este posibil ,atunci cind crezi si-ti doresti cu adevarat.
Si al treilea , dar nu cel mai putin important , ar fi acela al echitatii , pentru ca noi romanii, mai ales ,avem nevoie de echitate. Asta pentru ca prea des ne-a fost furata demnitatea. In toate formele ei .
Si ma intreb , in noptile mele de singuratate, dar cu inima plina , pentru ce o viata trecuta sau doar inceputa fara argumentul suprem al iubirii?
Pot doar sa mi imaginez cit e de greu. Pentru ca eu insumi imi doresc altceva. Pentru mine si pentru cei ramasi. Iubesc Romania , insa nu sunt sigura, de fapt incep sa cred cu fiecare zi ca nu este tara in care vreau sa traiesc. Nu stiu , miine ,daca va fi un miine ce ii pot spune fetitei mele. Am crezut ca aici pot trai demn, ca aici ii pot oferi fetitei mele, ceea ce orice copil de pe lumea asta sfirtecata de zone si clase sociale aflate in contradictie, parca imptriva tuturor legilor firii are dreptul . Sscoala , educatie, si mai ales sansa de a privi inainte cu demnitate si speranta. Vreau sa cred ca pot face mai mullt .Nu am gasit inca temeinicia gestului de a -mi infige definitiv talpile aici , la noi , unde totul este posibil (de cele mai multe ori nu in sensul bun).
Cindva nu foarte de mult , intr-o noapte sfinta dinaintea Craciunului prietena si fetita mea au gasit in fata usii un ciine. De rasa( de parca ar fi contat, de rasa sau nu) ,dar autentic romanesc. L-am numit al nostru . Autentic romanesc. Nu stiu daca in alt colt de lume as fi gasit un ciine. Nu stiu daca in alt colt de lume mi-ar fi produs atita fericire.
Stiu doar ca sufletul geaman ce-mi umple noptile mele de singuratate , chiar daca -si potriveste ceasurile, viata si timpul in alt spatiu , simte si vibreaza la fel de autentic , si pur : romaneste.
Unde sunt?Unde voi fi?Spre ce ma indrept?Numai Dumnezeu in marea lui vointa stie (astazi sunt sigura si eu ) ca toti cei care se iubesc profund , dincolo de distante care se golesc pentru o secunda de fericire, dincolo de temerile si meschinul pamintesc, vor fi cindva laolalta. De sarbatori!:))
Paradoxal , sau poate nu , sunt uneori, in tacera noptilor fara stele momente in care ma rog.Ma rog pentru toti care cu voie sau fara voia lor au plecat . Spre undeva , cautaind sa le fie mai bine. M-am intrebat nu de putine ori ce forta terestra sau mai putin terestra , i-au indreptat spre locuri, ele insele odinioara damnate. Nu am gasit , cel putin nu acum , un raspuns. Dar stiu ca cei ce au ales aceasta cale , de multe ori poate cea mai grea , au facut-o din dragoste.
Primul argument ar fi acela din dragoste pentru tara lor. Pentru ca pe drumul vietii sa nu o urascca, cindva...
Al doilea motiv ar fi acela al sperantei. Doar noi invatam in orodoxie ca totul este posibil ,atunci cind crezi si-ti doresti cu adevarat.
Si al treilea , dar nu cel mai putin important , ar fi acela al echitatii , pentru ca noi romanii, mai ales ,avem nevoie de echitate. Asta pentru ca prea des ne-a fost furata demnitatea. In toate formele ei .
Si ma intreb , in noptile mele de singuratate, dar cu inima plina , pentru ce o viata trecuta sau doar inceputa fara argumentul suprem al iubirii?
Pot doar sa mi imaginez cit e de greu. Pentru ca eu insumi imi doresc altceva. Pentru mine si pentru cei ramasi. Iubesc Romania , insa nu sunt sigura, de fapt incep sa cred cu fiecare zi ca nu este tara in care vreau sa traiesc. Nu stiu , miine ,daca va fi un miine ce ii pot spune fetitei mele. Am crezut ca aici pot trai demn, ca aici ii pot oferi fetitei mele, ceea ce orice copil de pe lumea asta sfirtecata de zone si clase sociale aflate in contradictie, parca imptriva tuturor legilor firii are dreptul . Sscoala , educatie, si mai ales sansa de a privi inainte cu demnitate si speranta. Vreau sa cred ca pot face mai mullt .Nu am gasit inca temeinicia gestului de a -mi infige definitiv talpile aici , la noi , unde totul este posibil (de cele mai multe ori nu in sensul bun).
Cindva nu foarte de mult , intr-o noapte sfinta dinaintea Craciunului prietena si fetita mea au gasit in fata usii un ciine. De rasa( de parca ar fi contat, de rasa sau nu) ,dar autentic romanesc. L-am numit al nostru . Autentic romanesc. Nu stiu daca in alt colt de lume as fi gasit un ciine. Nu stiu daca in alt colt de lume mi-ar fi produs atita fericire.
Stiu doar ca sufletul geaman ce-mi umple noptile mele de singuratate , chiar daca -si potriveste ceasurile, viata si timpul in alt spatiu , simte si vibreaza la fel de autentic , si pur : romaneste.
Unde sunt?Unde voi fi?Spre ce ma indrept?Numai Dumnezeu in marea lui vointa stie (astazi sunt sigura si eu ) ca toti cei care se iubesc profund , dincolo de distante care se golesc pentru o secunda de fericire, dincolo de temerile si meschinul pamintesc, vor fi cindva laolalta. De sarbatori!:))
marți, 15 februarie 2011
"We`ll always have Paris"
O staruinta uluitoare, o credinta dincolo de sentimente umane, dar presarata cu acea incredibila forta a Iubirii , pe care o intalnesti numai o singura data in viata. Este acea unica intalnire cu sufletul pereche, pentru care esti capabil sa darami chiar si inaltimile Taborului, pentru a pastra fie si pret de o clipa Iubirea Unica singura reala.Din acest punct de vedere, privit cu ochii mintii ai unui om care a intalnit marea dragoste, Casablanca este si va ramane o capodopera a cinematografiei, indiferent de epoca si de moda...
....Deci nu conteaza distanta, departarile si abisurile, oceanele cu coralii lor cu tot...Pretuieste unicitatea intalnirii cu dragostea sufletului geaman caci ea nu poate fi intalnita, din nefericire decat o singura data in viata.Chiar daca nu este musai sa ramai cu ea, cu el...Dincolo de orice fele de aparente , peste eternitate, dincolo de rostirea umana nu ii poti dori decat fericire. Doar face parte din tine.Doar dragostea adevarata inseamna a dori binele celuilalt, mai presus de ceea ce esti tu!
Ps.
Multumesc Odille, pentru idee.
....Deci nu conteaza distanta, departarile si abisurile, oceanele cu coralii lor cu tot...Pretuieste unicitatea intalnirii cu dragostea sufletului geaman caci ea nu poate fi intalnita, din nefericire decat o singura data in viata.Chiar daca nu este musai sa ramai cu ea, cu el...Dincolo de orice fele de aparente , peste eternitate, dincolo de rostirea umana nu ii poti dori decat fericire. Doar face parte din tine.Doar dragostea adevarata inseamna a dori binele celuilalt, mai presus de ceea ce esti tu!
Ps.
Multumesc Odille, pentru idee.
luni, 14 februarie 2011
duminică, 13 februarie 2011
EGIPT - Crestini protejand Musulmani in timpul rugaciunii acestora
vineri, 11 februarie 2011
Intoarcerea spre Rai
* Speranţa este ea însăşi un soi de fericire şi, poate, principala fericire pe care această lume o oferă. * ( Samuel Johnson )
Un drum , o speranta. noua.
Am primit "speranta" de la un suflet drag mie, plecat departe...
miercuri, 9 februarie 2011
….De nicăieri, de niciunde , din Arcadia…
">…« Dumnezeu iubeşte iubirea, iubeşte pe cei care iubesc, iubeşte chiar şi dacă nu iubeşti, îi iartă pe toţi dar , îi mîntuieşte numai pe cei ce încearcă !!!!! Apostolul Petru…Marea Moartă
Am avut lacrimi! Am avut bucurii şi necazuri, am avut speranţe, am încă credinţă! În numele a ceea ce înseamnă umanitate, în numele a ceea ce înseamnă acea latură a fiecărui om , a fiecărei personaliatăţi în parte…adică …încredere! Există la un moment dat în viaţa fiecăruia dintre noi un moment de răscruce …oare este bine să merg mai departe… oare pot mai mult? Zadarnic aştepţi un răspuns care nu vine şi, totuşi, în vuietul adânc al nopţii şi al spiritelor bune răspunsul vine ca de niciunde …da spune El…este bine să mergi mai departe şi da, este în Voia Lui să continui să iubeşti…
Există o tainică legătură între ceea ce eşti acum şi ceea ce poţi fi ,sau deveni, în momentul în care treci cu bună ştiinţă peste canoane, canioane, peste orice ceea ce ar însemna stavilă în existenţa ta, atunci când dincolo de tine…intervine puterea magică a Iubiririi. În numele Lui, în numele iubirii, în numele a tot ceea ce înseamnă dragoste… Cândva , nu departe de acest timp, mă născusem numai pentru Tine, acum, departe de acel timp mă simt de parcă, undeva în ancestral mai mult, decît ceea ce însemn eu, sau voi, cei mai dragi prieteni ai sufletului meu sunteţi …m –am născut , doar pentru a merge înainte.
…A venit vremea ! am auzit de dincolo de mine, în urechi, şoptindu-mi voci din altă lume…una cu mult mai dreaptă…a venit vreamea, ca în murmurul ploii, în geamătul zăpezii şi zâmbetul de fiecare zi al zorilor să începi din nou să iubeşti…Fără zădărnicie, dar nici cu egoism, fără lăcomie dar nici cu capul plecat, fără simţul răspunderii dar nici cu capul în nori…fără de credinţă dar nu fără Dumnezeu… împotriva tuturor , pentru că acesta este Adevărul !! !
Şi ce este adevărul ???? dreptate ? sau ce este el, iubire ? iertare ?
NUUUUU spunea aceeaşi voce , este dincolo de toate, de nimic, de dragoste şi de adevăr…este credinţa …Credinţa în iubirea de dincolo de orice trepte, de orice limite impuse de societate, de orice fel de vorbe nevorbe ,spuse de unii şi de alţii care îşi dau cu părerea când vine vorba de suflet…
Dar, dincolo de toate câte sunt, câte nu sunt, sau câte vor să fie, dincolo de acest timp atemporal care nu pare să ne mai aparţină, dincolo de răutăţi mărunte, zilnice, fără de rost…dincolo de lătratul pustiu şi fără sens al câinilor fără de stăpân şi a morţilor fără de morminte există… Un paradis promis !!!! Nu aici, nici dincolo, nici acum, nici mai departe, ci…undeva… unde, în adâncuri , în spatele sternului, nici prea aproape de inimă, dar nici prea departe de plămâni se ascunde , numai de noi ştiut Sufletul….
Al meu, al tău, al nostru, al celor ce trebuie să vină, al curăţiei şi , poate nu prea departe al colinei de munte , care după iarnă…miroase nu ştiu de ce şi cum, a fân proaspăt cosit, a flori şi a tămâie …din aceea, care aduce de departe mirosul de Domnul Nostru…Câtă dreptate. În fiecare primăvară, în fiecare cuc fără de cuci, în fiecare colină fără de brad, în fiecare suflet care aşteaptă altul…Şi care vine…În ciuda tuturor adevărul…
Celi
P.S. Şi… pentru tine străine fără de străinătate, pentru tine prieten fără de prietenie, pentru tine, cuc fără de cuci, pentru tine dragul meu tovarăş de primăvară, de februarie şi demulte luni -neluni, pentru Omul care trebuie să fie Om cu sau fără de tăceri…îţi doresc să simţi şi numai o singură dată adierea binecuvântatei bori care porneşte de la sfântul Argeş şi aduce cu el puterea cuvântului necuvânt până la tine. Unde ??? Acolo unde indiferent vei fi, dar, mai bine, acolo unde eşti deja….Aici, la noi…Şi pentru voi, prieteni de dincolo de noi, de ne-noi , de dincolo de filosofii mărunte şi neânţelese, de dincolo de credinţe şi necredinţe fie ele şi puternic motivate…
Şi încă ceva…ca un ultim strigăt al unui animal rănit de moarte , care trebuie să meargă mai departe , pentru că…cineva fie şi numai de conjunctură încălzeşte bârlogul…« Dumnezeu iubeşte iubirea, iubeşte pe cei care iubesc, iubeşte chiar şi dacă nu iubeşti, îi iartă pe toţi dar , îi mîntuieşte numai pe cei ce încearcă !!!!! Apostolul Petru…Aceiaşi mare…fără de ţărm…
Am avut lacrimi! Am avut bucurii şi necazuri, am avut speranţe, am încă credinţă! În numele a ceea ce înseamnă umanitate, în numele a ceea ce înseamnă acea latură a fiecărui om , a fiecărei personaliatăţi în parte…adică …încredere! Există la un moment dat în viaţa fiecăruia dintre noi un moment de răscruce …oare este bine să merg mai departe… oare pot mai mult? Zadarnic aştepţi un răspuns care nu vine şi, totuşi, în vuietul adânc al nopţii şi al spiritelor bune răspunsul vine ca de niciunde …da spune El…este bine să mergi mai departe şi da, este în Voia Lui să continui să iubeşti…
Există o tainică legătură între ceea ce eşti acum şi ceea ce poţi fi ,sau deveni, în momentul în care treci cu bună ştiinţă peste canoane, canioane, peste orice ceea ce ar însemna stavilă în existenţa ta, atunci când dincolo de tine…intervine puterea magică a Iubiririi. În numele Lui, în numele iubirii, în numele a tot ceea ce înseamnă dragoste… Cândva , nu departe de acest timp, mă născusem numai pentru Tine, acum, departe de acel timp mă simt de parcă, undeva în ancestral mai mult, decît ceea ce însemn eu, sau voi, cei mai dragi prieteni ai sufletului meu sunteţi …m –am născut , doar pentru a merge înainte.
…A venit vremea ! am auzit de dincolo de mine, în urechi, şoptindu-mi voci din altă lume…una cu mult mai dreaptă…a venit vreamea, ca în murmurul ploii, în geamătul zăpezii şi zâmbetul de fiecare zi al zorilor să începi din nou să iubeşti…Fără zădărnicie, dar nici cu egoism, fără lăcomie dar nici cu capul plecat, fără simţul răspunderii dar nici cu capul în nori…fără de credinţă dar nu fără Dumnezeu… împotriva tuturor , pentru că acesta este Adevărul !! !
Şi ce este adevărul ???? dreptate ? sau ce este el, iubire ? iertare ?
NUUUUU spunea aceeaşi voce , este dincolo de toate, de nimic, de dragoste şi de adevăr…este credinţa …Credinţa în iubirea de dincolo de orice trepte, de orice limite impuse de societate, de orice fel de vorbe nevorbe ,spuse de unii şi de alţii care îşi dau cu părerea când vine vorba de suflet…
Dar, dincolo de toate câte sunt, câte nu sunt, sau câte vor să fie, dincolo de acest timp atemporal care nu pare să ne mai aparţină, dincolo de răutăţi mărunte, zilnice, fără de rost…dincolo de lătratul pustiu şi fără sens al câinilor fără de stăpân şi a morţilor fără de morminte există… Un paradis promis !!!! Nu aici, nici dincolo, nici acum, nici mai departe, ci…undeva… unde, în adâncuri , în spatele sternului, nici prea aproape de inimă, dar nici prea departe de plămâni se ascunde , numai de noi ştiut Sufletul….
Al meu, al tău, al nostru, al celor ce trebuie să vină, al curăţiei şi , poate nu prea departe al colinei de munte , care după iarnă…miroase nu ştiu de ce şi cum, a fân proaspăt cosit, a flori şi a tămâie …din aceea, care aduce de departe mirosul de Domnul Nostru…Câtă dreptate. În fiecare primăvară, în fiecare cuc fără de cuci, în fiecare colină fără de brad, în fiecare suflet care aşteaptă altul…Şi care vine…În ciuda tuturor adevărul…
Celi
P.S. Şi… pentru tine străine fără de străinătate, pentru tine prieten fără de prietenie, pentru tine, cuc fără de cuci, pentru tine dragul meu tovarăş de primăvară, de februarie şi demulte luni -neluni, pentru Omul care trebuie să fie Om cu sau fără de tăceri…îţi doresc să simţi şi numai o singură dată adierea binecuvântatei bori care porneşte de la sfântul Argeş şi aduce cu el puterea cuvântului necuvânt până la tine. Unde ??? Acolo unde indiferent vei fi, dar, mai bine, acolo unde eşti deja….Aici, la noi…Şi pentru voi, prieteni de dincolo de noi, de ne-noi , de dincolo de filosofii mărunte şi neânţelese, de dincolo de credinţe şi necredinţe fie ele şi puternic motivate…
Şi încă ceva…ca un ultim strigăt al unui animal rănit de moarte , care trebuie să meargă mai departe , pentru că…cineva fie şi numai de conjunctură încălzeşte bârlogul…« Dumnezeu iubeşte iubirea, iubeşte pe cei care iubesc, iubeşte chiar şi dacă nu iubeşti, îi iartă pe toţi dar , îi mîntuieşte numai pe cei ce încearcă !!!!! Apostolul Petru…Aceiaşi mare…fără de ţărm…
joi, 3 februarie 2011
CONVERSATIONS WITH GOD
o poveste extrem de emotionanta, potrivita oricui crede ca viata curge intr-un singur sens. Calea spre Dumnezeu. . Uneori, desi pare greu de crezut, obstacolul in calea fericirii putem fi si noi insine. Frica nostra. Temerile si indoilelile nostre.
"Frica ne înfăşoară corpurile în haine. Dragostea ne permite să stăm goi. Frica înhaţă şi acaparează tot ce avem, dragostea dăruieşte tot ce avem. Frica îmbrăţişează averi, dragostea îmbrăţişează pe cel iubit. Frica ţine strâns, dragostea dă drumul. Frica înveninează, dragostea mângâie. Frica atacă, dragostea iartă."
Iubirea e raspunsul...
"Frica ne înfăşoară corpurile în haine. Dragostea ne permite să stăm goi. Frica înhaţă şi acaparează tot ce avem, dragostea dăruieşte tot ce avem. Frica îmbrăţişează averi, dragostea îmbrăţişează pe cel iubit. Frica ţine strâns, dragostea dă drumul. Frica înveninează, dragostea mângâie. Frica atacă, dragostea iartă."
Iubirea e raspunsul...
luni, 31 ianuarie 2011
Daca e moca cu placere!
Am sfirsit bucata mea nocturna de duminica cu o discutie on-line, in care mi se explica in cea mai adinca forma a firescului, ca exista o societate in care trebuie sa dai cu subsemnatul pentru orice apel primit interurban sau international taxat, pentru orice mesaj sau apel longdistance .Ca daca nu esti fericitul posesor al unei cartele preplatite, comunicarea pe acest canal se transforma in dorinta aflata la mina sacului zilelor Providentei.NU se poate.
Intr-un salt si o analogie paguboasa, mintea mea se trezeste intr-un prezent care umbla la sipetul memoriei mele neselective.Si vizualizeaza descifrarea labartata ultimei facturi telefonice si a ultimului bon de benzina a telefonului si respectiv automobilului de care beneficiaza unii colegi "detinatori de facilitati".
Eu traiesc intr-o societate in care nici cel care plateste facturile si nici cel care uziteaza generos aceste "servicii de job"nu gasesc argumente viabile prin care sa priceapa de o parte si de alta ca generozitatea cu care face consumul acestor servicii este invers proportionala cu prosperitatea propriului buzunar.
Si inainte de a mai gasi vinovati, poate ca ar trebui sa incep cu mine, prin a sadi o constiinta noua si imaculata, in care sa desfiintez paiul din ochiul celuilalt, capra vecinului si pisica aruncata pe biroul colegului.
Ma aflu intre doua lumi. Una care ma revendica . Mi se tot spune ca in acea lume respectul de sine induce si atrage dupa el respectul exterior. Ca in lumea aia unde nu e usor , bunul simt si toate derivatele sale exclud intimplarea cu pricina mai sus amintita.
Si lumea din prezentul meu imediat. O lume in care sper si inca mai cred nostalgica. Mai cred intr-un viitor in care constiinta colectiva se va trezi si in care sintagma"eu nu vin acolo sa traiesc" va fi devenit o ingramadire de cuvinte fara sens.
Interlocutorul meu din miez de noapte , traieste , gindeste si viseaza romaneste. Insa de ceva timp si-a sadit radacinile si rostul intr-o societate sanatoasa in care omul , respectul si bunul simt nu sunt doar cuvinte scoase din sacul cu minciuni al campaniilor electorale.
Intr-un salt si o analogie paguboasa, mintea mea se trezeste intr-un prezent care umbla la sipetul memoriei mele neselective.Si vizualizeaza descifrarea labartata ultimei facturi telefonice si a ultimului bon de benzina a telefonului si respectiv automobilului de care beneficiaza unii colegi "detinatori de facilitati".
Eu traiesc intr-o societate in care nici cel care plateste facturile si nici cel care uziteaza generos aceste "servicii de job"nu gasesc argumente viabile prin care sa priceapa de o parte si de alta ca generozitatea cu care face consumul acestor servicii este invers proportionala cu prosperitatea propriului buzunar.
Si inainte de a mai gasi vinovati, poate ca ar trebui sa incep cu mine, prin a sadi o constiinta noua si imaculata, in care sa desfiintez paiul din ochiul celuilalt, capra vecinului si pisica aruncata pe biroul colegului.
Ma aflu intre doua lumi. Una care ma revendica . Mi se tot spune ca in acea lume respectul de sine induce si atrage dupa el respectul exterior. Ca in lumea aia unde nu e usor , bunul simt si toate derivatele sale exclud intimplarea cu pricina mai sus amintita.
Si lumea din prezentul meu imediat. O lume in care sper si inca mai cred nostalgica. Mai cred intr-un viitor in care constiinta colectiva se va trezi si in care sintagma"eu nu vin acolo sa traiesc" va fi devenit o ingramadire de cuvinte fara sens.
Interlocutorul meu din miez de noapte , traieste , gindeste si viseaza romaneste. Insa de ceva timp si-a sadit radacinile si rostul intr-o societate sanatoasa in care omul , respectul si bunul simt nu sunt doar cuvinte scoase din sacul cu minciuni al campaniilor electorale.
marți, 25 ianuarie 2011
LA TRANTA CU DESTINUL
Seara in care colindatorii ne aduc vestile bune.
Forfota mare prin bloc , prin viata , prin suflet.
Asteptari si un semn de curaj .
Undeva, in capul scarii, o fiinta asteapta. nici el nu stie ca in seara asta sfinta, viata sa si a noastra avea sa se intersecteze intr-un sort plin de noroc al destinului.
"De azi ma cheama Muky? Trei perechi de ochi, ma privesc rind pe rind ametindu ma , cu duiosie , si mila, cu uimire si dragoste.Toata lumea forfoteste in jurul meu. Aud un glas cristalin , care intreaba , abia soptit cu emotie: Si acum ce facem cu el? Il aruncam in cada...!"
De azi il cheama Muky. Nu stim inca daca alt un glas de copil striga in noapte, cautindu l cu infrigurare.Insa sintem sigure ca privirea lui blinda a scotocit in sufletele noastre un bilet cistigator. A descoperit aceea felie de suflet adormita, depre care nu am fi stiut vreodata ca o detinem.
Asteptam. Un miracol. Invaluit de cercuri si smocuri de asteptare , de curaj , de raspunsuri care intirziau sa apara. L-am gasit pe el in usa, consecvent si cu tupeu. A fost dragoste la prima vedere, si din prima secunda , a atins timid cu privirea arcusul cel mai sensibil din strafundul inimii.
Il cheama Muky . Si stiu ca de acum inainte Craciunul va aduce de fiecare data dira unui parfum de poveste . Fericita.
luni, 24 ianuarie 2011
Leapsa literara
Da Lotusul , am preluat leapsa. Iti multumesc, precum ai zis si tu , "toate se leaga".
Inca nu stiu cui voi trimite leapsa, nu am mai scris de mult aici.
Dar nu am nici o indoiala, o voi face curind.
Dacă vi s-ar propune să vă scrieţi biografia, cărui scriitor i-aţi încredinţa sarcina aceasta?
Fara nici o indoialai(in cazul in care viata mea cu bune si rele ar face obiecul unei carti ma, intreb cine hotaraste asta), Celestinei, prietena mea de inima , si plina si albastra :)), depinde de starile mele pe care le suporta cu stoicism , ma intreb si eu de ce...
Si poate asa isi gaseste timp si curaj sa publice si celelate carti aflate in sertar...
Ar fi un prilej de regasire cu noi insine.
Care sunt motivele pentru care i-aţi încredinţa lui sarcina aceasta?
Ar fi cea mai in masura sa faca asta. Stie totul , am avut eu grija.
Este sfârşitul lumii. Ce carte aţi pune în capsula cosmică pentru a păstra o «urmă» a umanităţii?
Biblia, cartea de capatii. Umanitatea de dupa mine trebuie , sa Creada.
Cum arată pentru dvs. pauza ideală pentru a citi o carte?
Citesc noaptea. Daca ma captiveaza ,trec nepermis de mult de miezul noptii.
Dacă aţi avea puterea de a «şterge» un personaj de roman, care ar fi acesta?
In momentul asta, calatorul care l-a aruncat pe geam pe Bubico. Dar as desfiinta schita, si ar fi pacat.
Care sunt motivele pentru care aţi scoate acest personaj?
Pina mai ieri , treceam amuzata pe linga personaj. Azi motivele sunt subiective. L-as stringe de git. Dar din nou, as desfinnta frumisete de schita, care mi-a animat copilaria.
Câţi kilometri aţi merge pentru a găsi o carte?
Cit ar fi nevoie. Astazi nu e cazul. Le astept .
Dacă ar fi posibil să vă întoarceţi în trecut, ce scriitor aţi vrea să întâlniţi?
Cu evanghlistul Ioan .
Care ar fi primele cuvinte pe care i le-aţi adresa (în afară de «Bună ziua»)?
L-as asculta, si m-as tamadui cu vorbele lui.
Descrieţi biblioteca visurilor voastre.
Una in care sa cuprinda carti in care sa ma regasesc , sa ma inalt , sa pling, sa renasc. Si in care sa pot citi Biblia, Junalul fericirii. Fiul risipitor, Pinza de paianjen . Si pe aripile vintului.Si nu incele din urma , Cel mai iubit dintre paminteni. Si Puterea de a ierta.
Inca nu stiu cui voi trimite leapsa, nu am mai scris de mult aici.
Dar nu am nici o indoiala, o voi face curind.
Dacă vi s-ar propune să vă scrieţi biografia, cărui scriitor i-aţi încredinţa sarcina aceasta?
Fara nici o indoialai(in cazul in care viata mea cu bune si rele ar face obiecul unei carti ma, intreb cine hotaraste asta), Celestinei, prietena mea de inima , si plina si albastra :)), depinde de starile mele pe care le suporta cu stoicism , ma intreb si eu de ce...
Si poate asa isi gaseste timp si curaj sa publice si celelate carti aflate in sertar...
Ar fi un prilej de regasire cu noi insine.
Care sunt motivele pentru care i-aţi încredinţa lui sarcina aceasta?
Ar fi cea mai in masura sa faca asta. Stie totul , am avut eu grija.
Este sfârşitul lumii. Ce carte aţi pune în capsula cosmică pentru a păstra o «urmă» a umanităţii?
Biblia, cartea de capatii. Umanitatea de dupa mine trebuie , sa Creada.
Cum arată pentru dvs. pauza ideală pentru a citi o carte?
Citesc noaptea. Daca ma captiveaza ,trec nepermis de mult de miezul noptii.
Dacă aţi avea puterea de a «şterge» un personaj de roman, care ar fi acesta?
In momentul asta, calatorul care l-a aruncat pe geam pe Bubico. Dar as desfiinta schita, si ar fi pacat.
Care sunt motivele pentru care aţi scoate acest personaj?
Pina mai ieri , treceam amuzata pe linga personaj. Azi motivele sunt subiective. L-as stringe de git. Dar din nou, as desfinnta frumisete de schita, care mi-a animat copilaria.
Câţi kilometri aţi merge pentru a găsi o carte?
Cit ar fi nevoie. Astazi nu e cazul. Le astept .
Dacă ar fi posibil să vă întoarceţi în trecut, ce scriitor aţi vrea să întâlniţi?
Cu evanghlistul Ioan .
Care ar fi primele cuvinte pe care i le-aţi adresa (în afară de «Bună ziua»)?
L-as asculta, si m-as tamadui cu vorbele lui.
Descrieţi biblioteca visurilor voastre.
Una in care sa cuprinda carti in care sa ma regasesc , sa ma inalt , sa pling, sa renasc. Si in care sa pot citi Biblia, Junalul fericirii. Fiul risipitor, Pinza de paianjen . Si pe aripile vintului.Si nu incele din urma , Cel mai iubit dintre paminteni. Si Puterea de a ierta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)