miercuri, 13 ianuarie 2010

MIINI INTINSE

In calea fiecarui om apar fel de fel de situatii si oamenii care il pot influenta, dar care niciodata nu vor putea hotari in locul lui. Acesti oameni si aceste provocari sunt facute pentru ca el , omul sa isi dea seama cine este cu adevarat si incotro se indreapta. Nici un om nu este slab, suntem cu totii puternici, doar ca unoeri trebuie facuta multa lumina in suflet pentru a ne ...regasi drumul in viata. Da, este important sa avem norocul sa intalnim oameni buni care sa ne ajute sa facem acest lucru cat mai repede, sa pasim pe drumul cel drept si sa nu mai alunecam pe carari laturalnice. Insa important este sa ii ascultam cu inima si sa privim adevarul in fata: ca ei ne vor binele.! Cum vedem asta? Este acea stare de bine, de liniste si de seninatate pe care o ai in preajma lor...mai cu seama, sprijinul neconditionat de care avem atata nevoie...

Eul nostru nu este speriat de ei, ci este linistit… avem nevoie de timp si oameni intelepti pentru regasire, iar toata puterea este in noi…sa ii putem pastra alaturi de sufletul nostru! .
De multe ori preferam insa singuratatea pentru ca ne temem de cumplita suferinta, chiar daca suna a renuntare. ..

Si ma intreb adeseori , cind simt un suflet care sufera cum sa fac sa ajung pina la el , cum sa fac sa inteleaga ca eu sunt aici si ma gaseste doar daca intinde mina ? Cite zavoare ale inimii tebuie sa deschid, ca sa trecem impreuna peste haul peste care se afla lumina ? Si siguranta ca de astazi ducem imreuna durerile lumii pe care soarta “generoasa “ ni le-a asternut inainte pe un covor de deziluzii , sau lacrimi , sau neintelsuri?


Se intimpla de putine ori in viata sa intilnesti oameni care intr-un fel sau altul fac parte dintr-un destin pe care ti-l doresti sa il duci impreuna cu bune si cu rele , cu abisuri si fericiri, cu vise si deziluzii.
Destin, provocare, sunt toate aceste intilniri care ne schimba viata intimplatoare? Sau destinul , oricit am incerca sa-l ocolim ne demonstreaza de fiecare data ca ne indreptam in aceeasi directie, oricite rute ocolitoare am incerca. Sau poate ca toate aceste abateri , denivelari sau gropi pe care incercam sa le depasim , sunt tot suprize pe care destinul ni lep-a trasat undeva in stele , dincolo de noi si inceputuri?

Ati simtit vreodata ca ritmul inimii rezoneaza cu stringerea de mina a unui om pe care abia l-ai cunoscut , si ca asta e marea intilnire cu prietenul pe care l-ai asteptat de mult? De prea mult timp?
Ca prietenie …un… te iubesc,şi ce mult insemni pentru mine … acest cuvint folosit atit de des nu mai suna fals si incepe sa aiba alta sonoritate , alt sens abia descoperit ? Este sentimentul profundei incercari la care ne supune viata…Am gresit, tu ai gresit însă după atata amar de vreme ratacită între falsuri grosolane …ne-am regasit…

….Defapt nu am plecat nicăieri prietene drag…am astepat doar ca tu sa revii… !!!
După o iarna de poveste astept o primavara a regasirii şi a renasterii …Asa cum trebuie sa fie !

11 comentarii:

  1. Intind miinile si alung distante, bariere, lacate.
    Va imbratisez.

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte emotionat mesajul...mie mi-a ajund fix la suflet,drept pentru care ma plec in fata ta...si ai dreptate un prieten adevarat ramane acolo unde ii este locul, adica langa inima TA...pana cand revii...iar revenirea va fi cu atat mai pretioasa, tocmai pentru ca simti ca a meritat atat...
    fara intrebari, fara reprosuri, fara resentimente...
    la antipod exista varianta in care un om te goneste din viata lui fara nici un fel de explicatie...aici intervin marile intrebari...eu inca ma gandesc...

    RăspundețiȘtergere
  3. si pentru ca seara asta este absolut speciala pentru mine si pentru laura ...imbratisari tutrora...avem teleconferinta in curand ...si inca mai astept...
    cat despre revelatii uneori ele te pot insela atat de tare incat doare...eu sper ca sfantul duh sa ma tina departe de oamenii rai lipsiti de sufelt...atat!

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga mea Nina, esti formidabila. Am inteles cuvintele tale, am inteles intentiile tale bune. Ai o inima mare in care fara doar si poate ne putem adaposti cu totii fara grija ca nu am avea loc acolo. Si sunt convinsa ca a invins caldura ei toate distantele, toate barierele timpului si spatiului.
    Sunt uneori momente in viata in care vrei sa hotarasti singur, in care pritenii cu toata dragostea lor, nu te pot ajuta. Vezi mana intinsa spre tine, vezi lumina de peste hau, dar inima nu se poate deschide... Cheia exista doar la purtator. Si decizia cand si cat o sa se deschida nu o pot lua prietenii. Din pacate...

    RăspundețiȘtergere
  5. Si mai sunt, uneori, catalina, momente in viata, cand, fara sa vrei, fara sa stii, fara sa-ti propui, te rogi spre cer, sa-ti poti reveni la tine, catre tine, sa te regasesti in partea de suflet peste care, intr-o patimasa revolta, ai tras oblonul, ai inchis fermoarul. De teama vulnerabilitatii, de teama pieirii, de teama redeschiderii preanotoriilor ceacre, imbracate in haine aurii si pretioase- in realitate- simple dar neiertatoare talhare la drumul mare al unei vieti ce se doreste optimista. Si zambitoare...Si multumita pentru mainile intinse...

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Grati, suntem aici . Si de multe ori provocarile destinului ne fac mai puternici. impreuna, fara promisiuni pe care nu le poti onora , doar cu speranta , ca provocarea a mai pus o caramida si a inlaturat nisipul .
    Celia, Laura + CG , si inca o data Grati , sinteti speciali. Va multumesc. Si ii multumesc lui Dumnezeu , ca printr-un joc al destinului , astazi sunt impreuna.
    Va imbratisez.

    RăspundețiȘtergere
  8. suntem impreuna , emotiile , ma scuzati .
    pentru voi, pentru cintecul inimii ce se aude dincolo de aurostrada .
    Si pentru tine Catalina, pentru ceea ce ne uneste.
    Si pentru cine lipseste. Ia sa vedem daca ne "aude"

    RăspundețiȘtergere
  9. am recitit un comentariu scris azi- noapte si am ramas uimita cum o virgula pusa gresitin context poate schimba sensul sau sensuruile ...
    Cred ca asa se intimpla si in viata.
    Falsul grosolan se imbraca in forme lucitoare si capata nuante ce par , doar par autentice.
    Gesturile discrete de dor su atasament palesc in fata poleialei lucitoare care se insinueaza "binevoitor" si "etern" ca si poleiala cu care s-a acoperit.
    Plingi eliberator , si dincolo de lacrimi gasesti aceeasi mina intinsa , acelasi suflet care nu a plecat niciodata...

    RăspundețiȘtergere
  10. Decizia deschiderii oblonului sufletului nostru nu o putem lua decat noi, draga mea Gratiela. Noi, cu vointa Domnului, vom putea sa stergem si sa alungam toate relele ce-au incercat sa intre acolo si sa ne macine viata. O, daaaa viata, viata noastra cu bune si cu rele. Strabunicul meu, in putinul timp pe care l-a petrecut alaturi de mine in viata, m-a invatat sa vad tot timpul partea buna a lucrurilor. M-a invatat sa vad tot ce e frumos in jurul meu, sa ma bucur de tot ce mi-a dat Dumnezeu. De cate ori sunt trista imi amintesc vorbele lui si chipul lui bland. Simt ca de undeva de acolo de sus ma protejeaza si chiar ma mangaie asa cum doar el stia sa o faca.

    RăspundețiȘtergere
  11. de cite ori , a cita oara ,vorbesti de bunicul tau , imi dau lacrimile.
    Sunt multe lucruri care pun la incercare o relatie ,de oricare natura ar fi ea.
    Si daca ceea ce uneste , e mai mult decit ceea ce desparte , atunci suntem pe calea buna.

    RăspundețiȘtergere